XXV GROUP Consulting SRL

04/09/2026

FISCALĂ | ANAF modifică invitația pentru audiere în verificarea documentară. Ce este cu adevărat nou și ce trebuie urmărit practic

Prin Ordinul ANAF nr. 1.019/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026, a fost înlocuit modelul „Invitației pentru audiere” utilizat în cadrul verificării documentare, prevăzut în Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3.666/2020.

La prima vedere, modificarea pare una pur de formular.

Privită însă împreună cu procedura de videoconferință reglementată prin OPANAF nr. 705/2026, schimbarea are consecințe practice importante pentru modul în care contribuabilul trebuie să pregătească etapa finală a unei verificări documentare.

❇️ 𝐂𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐧𝐨𝐮 𝐎𝐫𝐝𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐧𝐫. 𝟏.𝟎𝟏𝟗/𝟐𝟎𝟐𝟔?
În primul rând, trebuie clarificat ce nu este nou.
Dreptul contribuabilului de a fi audiat, posibilitatea de a formula un punct de vedere scris în termen de 5 zile lucrătoare de la audiere — cu posibilitatea prelungirii cu încă maximum 5 zile —, existența a două termene de audiere și posibilitatea generală a unei audieri audio-video 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐮 𝐝𝐞𝐣𝐚.

trebuie căutată în modul în care audierea la distanță este integrată în actuala infrastructură procedurală ANAF.

👉 1. Audierea la distanță este legată expres de platforma instituțională MF–ANAF
Noua invitație păstrează posibilitatea audierii prin sisteme electronice de comunicare la distanță, dar precizează expres că, atunci când contribuabilul optează pentru această modalitate, audierea se desfășoară prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor – ANAF.
👉 2. Dispare din formular vechea regulă a notificării cu minimum 24 de ore înainte
În modelul anterior, contribuabilul care opta pentru audierea audio-video trebuia să informeze organul fiscal cu cel puțin 24 de ore înainte, pentru stabilirea detaliilor tehnice.
Noua invitație nu mai conține această regulă și trimite, în schimb, la condițiile specifice utilizării platformei MF–ANAF.
👉 3. Audierea din verificarea documentară este conectată expres la procedura formală de videoconferință ANAF, iar de aici începe partea care, din punct de vedere practic, mi se pare cea mai importantă.

❇️ 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭 𝐝𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢?
Procedura aprobată prin OPANAF nr. 705/2026 stabilește regulile concrete ale întâlnirilor desfășurate prin platforma MF–ANAF.
Sunt câteva lucruri pe care contribuabilul și profesionistul care îl asistă ar trebui să le aibă în vedere.

1. 𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜𝑝𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑑𝑒𝑜𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡: 2 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒
Atunci când ANAF informează contribuabilul prin SPV cu privire la posibilitatea desfășurării întâlnirii prin videoconferință, opțiunea trebuie exercitată tot prin SPV, în termen de 2 zile lucrătoare.
Nerespectarea termenului atrage decăderea din dreptul de a opta pentru utilizarea sistemului de videoconferință.
👉 Un document primit în SPV în timpul unei verificări documentare nu ar trebui lăsat pentru sfârșitul săptămânii.
Trebuie analizate imediat atât conținutul său, cât și termenele procedurale care încep să curgă.

2. 𝐴𝑢𝑑𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑣𝑖𝑑𝑒𝑜 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑖𝑛𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙
Întâlnirile desfășurate prin platforma MF–ANAF sunt înregistrate.
Informațiile, explicațiile, lămuririle și declarațiile formulate în cadrul întâlnirii sunt transcrise, iar înregistrările și transcrierile sunt păstrate și arhivate. Minuta întâlnirii este comunicată contribuabilului prin SPV (ceea ce explicăm oral nu dispare odată cu închiderea videoconferinței).

Înainte de întâlnire, explicațiile ar trebui reconciliate cu documentele justificative, contabilitatea, declarațiile fiscale și, atunci când sunt relevante pentru diferențele analizate, cu informațiile deja raportate prin SAF-T sau e-Factura. O explicație formulată rapid pentru a răspunde unei întrebări punctuale poate crea ulterior dificultăți dacă nu este coerentă cu datele și documentele deja existente în dosarul fiscal.

3. 𝐶𝑒𝑙𝑒 5 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛 𝑜 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎̆ 𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑙𝑎̆
Termenul nu este o noutate a Ordinului nr. 1.019/2026.
Importanța lui practică este însă majoră.
Audierea orală poate ajuta contribuabilul să înțeleagă exact:
👉 ce diferență consideră ANAF că există;
👉 pe ce date și documente se bazează;
👉 unde se află divergența reală dintre poziția contribuabilului și cea a organului fiscal.
Punctul de vedere scris este însă instrumentul în care poate fi construită apărarea completă: situație de fapt, documente justificative, tratament contabil, substanță economică, tratament fiscal și temei juridic.
Audierea clarifică problema. Punctul de vedere scris trebuie să o documenteze și, acolo unde este cazul, să combată constatările.

4. 𝑃𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙
Invitația pentru audiere este transmisă împreună cu proiectul Deciziei de impunere sau, după caz, al Dispoziției de măsuri.
Asta înseamnă că organul fiscal și-a conturat deja constatările și, după caz, diferențele pe care intenționează să le stabilească.

Înainte de audiere, eu aș verifica cel puțin:
👉 modul de determinare a bazei de impunere și a eventualelor diferențe;
👉 sursa datelor utilizate de organul fiscal;
👉 corelarea dintre evidența contabilă și declarațiile fiscale;
👉 dacă a fost înțeleasă corect substanța economică a operațiunilor analizate;
👉 documentele deja depuse și măsura în care acestea au fost valorificate în proiectul de act.

5. 𝑉𝑖𝑑𝑒𝑜𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑎 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆ 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎, 𝑛𝑢 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒
Dacă la întâlnire participă, în numele contribuabilului, consultantul fiscal, contabilul, avocatul sau alte persoane, procedura presupune comunicarea prin SPV a datelor de identificare ale participanților și, după caz, a actului de împuternicire necesar participării. Specialistul nu trebuie doar „invitat în call”. Participarea trebuie pregătită și procedural.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐦𝐞𝐚
Ordinul nr. 1.019/2026 NU introduce dreptul la audiere și nici posibilitatea audierii la distanță.

Noutatea este mai clară a acestei etape din verificarea documentară în platforma instituțională MF–ANAF și în regulile formale care însoțesc utilizarea ei, iar schimbarea nu ține doar de logistică.

Când explicațiile sunt înregistrate și transcrise, iar contribuabilul are deja în față proiectul actului fiscal, audierea este un moment care trebuie pregătit strategic.

𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐜 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐚𝐢𝐜𝐢: între proiectul actului administrativ fiscal și forma sa definitivă.

Oana Luca
Consultant fiscal, Expert contabil, Auditor financiar

04/09/2026

Valabil 2026 (salariul minim luat in calcul este cel valabil la 01.01.2026)

02/09/2026

📌 CE TAXE PLĂTESC INVESTITORII ÎN 2026?

🍂 Se spune că toamna se numără bobocii.

Noi, la început de toamnă, numărăm investițiile. 😉

Sau, mai exact, ne uităm cu atenție la ce taxe vin împreună cu ele.

Pentru că în 2026 investițiile nu mai înseamnă doar câștig, ci și câteva reguli fiscale pe care este bine să le cunoaștem.

Traducem pentru dvs. 🫶🏻

Am sintetizat principalele reguli fiscale pe care trebuie să le cunoască o persoană fizică atunci când investește în acțiuni, ETF-uri, fonduri de investiții, obligațiuni sau alte instrumente financiare.

🔹 ce se întâmplă când investiți printr-un broker român;
🔹 ce se schimbă atunci când utilizați un broker străin;
🔹 când impozitul este reținut la sursă și când trebuie depusă Declarația Unică;
🔹 cm sunt tratate dividendele în 2026;
🔹 de ce CASS poate apărea chiar dacă impozitul pe venit a fost deja reținut;
🔹 ce se întâmplă cu pierderile din investiții și de ce este important să fie declarate;
🔹 ce documente trebuie păstrate pentru justificarea calculului fiscal.

Pe scurt: în 2026 nu este suficient să știți cât ați câștigat. Trebuie să știți și cm este impozitat câștigul.
Le luăm pe rând:

🔹 1. Acțiuni tranzacționate printr-un broker român

Pentru tranzacțiile efectuate prin intermediari rezidenți fiscal în România:

* impozitul se reține la sursă de către broker;
* cota este de 3% pentru titlurile deținute mai mult de un an;
* cota este de 6% pentru titlurile deținute cel mult un an;
* impozitul este final;
* în principiu, investitorul nu declară prin Declarația Unică impozitul pe câștig.

⚠️ Atenție: faptul că brokerul reține impozitul nu înseamnă că investitorul nu mai are nicio obligație fiscală. Poate apărea separat obligația de plată a CASS, în funcție de veniturile extra-salariale cumulate.

⸻

🔹 2. Acțiuni/ETF-uri tranzacționate prin brokeri străini

Aici lucrurile devin mai complicate.

Investitorul trebuie, în principiu:

* să își determine câștigul net anual;
* să țină evidența tranzacțiilor, costurilor și comisioanelor;
* să declare venitul prin Declarația Unică;
* să aplice cota de 16% potrivit regimului prezentat în material;
* să urmărească separat eventualele obligații privind CASS.

În cazul dividendelor primite din străinătate trebuie analizată și impozitarea în statul sursă și convenția de evitare a dublei impuneri, inclusiv posibilitatea acordării creditului fiscal extern.

⸻

🔹 3. Dividende

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende este 16%.

Impozitul este, de regulă, reținut la sursă de către plătitor și este impozit final.

Dar, din nou:

Impozitul pe venit și CASS sunt două lucruri diferite.

În funcție de nivelul veniturilor extra-salariale cumulate, poate apărea obligația de declarare și plată a CASS prin Declarația Unică.

⸻

🔹 4. Pierderile din investiții NU trebuie ignorate

Pentru veniturile aflate în regimul de autoimpunere, pierderile fiscale pot avea valoare și în anii următori.

Potrivit materialului analizat:

* pierderea trebuie declarată în anul în care a fost realizată;
* poate fi reportată pentru următorii 5 ani fiscali consecutivi;
* compensarea se realizează în limita a 70% din câștigurile nete anuale;
* reportarea se face cronologic, în funcție de vechimea pierderii.

⚠️ O pierdere nedeclarată la timp poate însemna pierderea dreptului de a o utiliza ulterior.

⸻

🔹 5. Criptomonedele au un regim distinct

Câștigurile din criptomonede sunt tratate distinct față de câștigurile din transferul titlurilor de valoare.

Este important ca investitorul să păstreze documentele privind tranzacțiile și să verifice obligația de declarare și eventualele plafoane aplicabile.

⸻

🔹 6. CASS poate apărea chiar dacă impozitul a fost deja reținut

Aceasta este probabil cea mai frecventă confuzie:

„Brokerul mi-a reținut impozitul, deci nu mai am nimic de plătit.”

Nu neapărat.

Veniturile relevante se analizează și din perspectiva CASS, prin cumularea categoriilor de venit prevăzute de lege și verificarea plafoanelor aplicabile.

Prin urmare, un investitor care este deja salariat nu este automat scutit de CASS pentru veniturile din investiții.

⸻

🔹 7. Păstrați documentele!

Recomandăm păstrarea:

* extraselor și confirmărilor de tranzacționare;
* prețurilor de achiziție și vânzare;
* comisioanelor;
* rapoartelor fiscale anuale ale brokerului;
* documentelor privind dividendele și dobânzile;
* documentelor privind impozitele plătite în străinătate;
* Declarațiilor Unice depuse și dovezilor de depunere;
* documentelor privind pierderile fiscale reportabile.

Nu este suficient să știm cât am retras din cont. Pentru calculul fiscal sunt importante tranzacțiile care au generat venitul.

Concluzia noastră: fiscalitatea investițiilor nu mai poate fi tratată după regula „am cumpărat și vândut, iar brokerul se ocupă de tot”. Regimul fiscal depinde de tipul venitului, perioada de deținere, rezidența intermediarului și nivelul veniturilor cumulate.

Iar pentru noi, ca profesioniști, rămâne esențial să avem documentele și istoricul tranzacțiilor, nu doar suma finală încasată.

💶Sursa: articolul „Ce taxe plătesc investitorii în 2026 și care sunt cele mai frecvente greșeli fiscale”, interviu cu Romulus Badea, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, publicat de DCBusiness, 21 iulie 2026.

Investițiile pot fi simple. Fiscalitatea lor, nu întotdeauna.
De aceea, înainte de câștig, este bine să știm și ce obligații fiscale vine cu el. 😉

31/08/2026

Construim cu răbdare, lucrăm cu responsabilitate și mergem înainte cu încredere. 🌿

31/08/2026

Ai copil în clasa I sau a II-a? Pe 1 septembrie ai dreptul la o zi liberă plătită.

Se apropie prima zi de școală și, în fiecare an, aceeași scenă: părintele își ia zi din contul concediului de odihnă, sau pur și simplu întârzie la serviciu și „se descurcă". Puțini știu că există un drept distinct, scris negru pe alb.

Ce prevede art. 11 din Convenția colectivă (nivel național) nr. 2/2004: la prezentarea actelor respective, salariații beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare. Printre cazuri: „părinţilor care au copii în clasele I şi II – 1 zi la începutul anului şcolar şi 1 zi la sfîrşitul anului şcolar".

Deci nu este o favoare a angajatorului și nu se scade din concediul anual de odihnă. Este o zi separată, plătită.

Reține trei condiții:
🔹 Doar clasele I și II. Din clasa a III-a, dreptul nu mai există.
🔹 La prezentarea actelor. Ai nevoie de un document care confirmă că ai copil în clasa I sau a II-a.
🔹 Strict în ziua evenimentului. Textul e categoric: „Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă." Dacă nu o iei pe 1 septembrie, nu o poți lua în octombrie.

Același articol mai prevede:
• căsătoria salariatului — 3 zile
• căsătoria copilului salariatului — 1 zi
• înfierea copilului — 1 zi
• decesul părinților, socrilor, soțului (soției), copilului — 3 zile
• decesul fratelui/surorii, bunicului/bunicii — 1 zi
• încorporarea în Armata Națională a unui membru al familiei — 1 zi

Practic, ce faci acum: depune din timp o cerere scrisă, anexează actul de la școală și cere să ți se înregistreze cererea. Un refuz verbal nu se contestă nicăieri — o cerere înregistrată, da.

18/08/2026

IMM-urile și antreprenorii din industria contabilității, taxelor și auditului văd presiunea din economia reală.

📊 ANALIZĂ PACT | Inflația scade. Presiunea asupra firmelor se mută spre marje, lichiditate și finanțare

PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe ( ) analizează principalele semnale din 𝑅𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 – 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 2026, publicat de Banca Națională a României și aprobat de Consiliul de administrație al BNR în ședința din 10 august 2026.

Raportul conturează un mesaj important pentru mediul antreprenorial: inflația este prognozată să scadă, dar presiunea economică asupra firmelor nu dispare. Se mută către marje, lichiditate, cerere și costul finanțării.

❇️INFLAȚIA SCADE, DAR PRESIUNILE RĂMÂN
Rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10,42% în iunie 2026. BNR proiectează o corecție amplă în trimestrul III, până la aproximativ 5,9% în septembrie, urmată de o creștere ușoară și temporară la 6,1% în decembrie 2026.

Reducerea rapidă din trimestrul III provine în principal din efecte de bază: ies din calcul șocurile din 2025 asociate liberalizării pieței energiei electrice și majorărilor de TVA și accize.

Prin urmare, scăderea inflației nu înseamnă scăderea generalizată a prețurilor, ci încetinirea ritmului lor de creștere.

În plus, BNR apreciază că balanța riscurilor la adresa inflației rămâne predominant înclinată în sens ascendent.

❇️SEMNALUL IMPORTANT PENTRU IMM-URI: SLĂBIREA CERERII
În trimestrul I 2026, PIB real a scăzut cu 1,2% în termeni anuali, pe fondul deteriorării activității din industrie și servicii și al contracției consumului privat.

Semnalele din economie sunt relevante:
👉industria și serviciile au înregistrat scăderi ale valorii adăugate;
👉consumul populației s-a contractat;
👉rata șomajului BIM a urcat la 6,4%, nivel similar celui din perioada pandemiei;
👉în industrie, gradul de utilizare a capacităților de producție a coborât la un nivel comparabil cu cel din pandemie.

Pentru firme, combinația devine dificilă:
costuri încă ridicate + cerere fragilă + spațiu redus pentru majorarea prețurilor = presiune asupra marjelor și cash-flow-ului.

BNR surprinde explicit acest mecanism: temperarea consumului și detensionarea graduală a pieței muncii limitează atât capacitatea firmelor de a transfera integral creșterile de costuri în prețurile finale, cât și spațiul pentru majorări salariale ample.

❇️FINANȚAREA RĂMÂNE SCUMPĂ
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50%.

Pe segmentul societăților nefinanciare, rata medie a dobânzii la creditele noi s-a redus ușor în trimestrul II, până la aproximativ 8,55%, dar costul finanțării rămâne ridicat.

Mai mult, BNR estimează că, după o perioadă temporar mai puțin restrictivă în a doua parte a anului 2026, condițiile monetare reale vor redeveni restrictive începând cu trimestrul I 2027, în principal pe fondul creșterii ratelor reale ale dobânzilor odată cu reducerea anticipațiilor inflaționiste.

Pentru IMM-uri, aceasta înseamnă că dezinflația nu se traduce automat într-o relaxare rapidă a condițiilor de finanțare.

❇️INVESTIȚIILE – COMPONENTĂ DE REZILIENȚĂ
Într-o economie în care consumul slăbește, investițiile rămân o componentă esențială de susținere a activității.

Perspectivele lor depind însă de încrederea mediului de afaceri, costul finanțării și, într-o măsură importantă, de capacitatea României de a atrage și utiliza fondurile europene.

BNR identifică explicit apropierea termenului de finalizare a PNRR – 31 august 2026 – printre riscurile interne, avertizând că întârzierile în îndeplinirea jaloanelor ar putea reduce transferurile de fonduri europene și ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

Un detaliu relevant și pentru dialogul public susținut de PACT: în analiza sectorului construcțiilor, BNR consemnează că apropierea termenului-limită pentru achiziția locuințelor cu cotă redusă de TVA ar fi putut constitui un factor complementar pentru accelerarea construcțiilor rezidențiale și menționează expres prelungirea termenului, prin Legea nr. 450/2026, de la 31 iulie la 30 septembrie 2026.

❇️CE VĂD MEMBRII PACT ÎN ECONOMIA REALĂ
În paralel cu analiza datelor BNR, PACT a realizat o consultare internă, orientativă, în rândul membrilor, privind efectele observate cel mai frecvent la firmele cu care lucrează.

Răspunsurile au indicat trei semnale dominante:
👉probleme de cash-flow și încasări mai lente;
👉reducerea vânzărilor/cererii;
👉amânarea investițiilor .

Poll-ul a permis răspunsuri multiple și nu reprezintă un eșantion statistic, însă ordinea semnalelor este relevantă pentru lectura PACT: presiunea resimțită în firme apare, în acest moment, în primul rând în lichiditate, apoi în cerere și în decizia de investiție.

Este o perspectivă care converge cu tabloul descris de BNR: consum mai slab, capacitate mai redusă a firmelor de a transfera costurile în prețuri și un mediu în care deciziile de investiție devin mai prudente.

În acest context, consideră relevanți pentru perioada următoare indicatori precum:
👉marjele comerciale și operaționale;
👉durata de încasare a creanțelor;
👉presiunea asupra cash-flow-ului;
👉evoluția vânzărilor;
👉utilizarea liniilor de credit;
👉amânarea sau redimensionarea investițiilor;
👉politica de preț și ajustările de personal.

❇️CONCLUZIA PACT
Raportul BNR transmite două mesaje care trebuie citite împreună:
👉Inflația este prognozată să scadă semnificativ, dar riscurile rămân predominant orientate în sus.
👉Presiunea economică asupra firmelor nu dispare – se mută.

Pentru -uri, întrebarea esențială a următoarei perioade devine: 𝐂𝐚̂𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐫𝐛𝐢 𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐚, 𝐥𝐢𝐜𝐡𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞?

În acest context, fiscală, la finanțare, absorbția fondurilor europene și evitarea unor noi c administrative neproductive devin esențiale pentru reziliența mediului antreprenorial.

𝑃𝐴𝐶𝑇 𝑣𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑖, 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑙𝑎̂𝑛𝑑 𝑑𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐𝑒 𝑐𝑢 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑣𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑎̆𝑖.

15/08/2026

verifică veniturile din străinătate. De ce analiza trebuie să înceapă cu rezidența fiscală, nu cu suma încasată

În contextul intensificării verificărilor fiscale și al emiterii deciziilor de impunere din oficiu pentru persoane fizice, veniturile realizate din străinătate au revenit în atenție.

Subiectul trebuie însă abordat cu rigoare și fără concluzii automate:

𝐍𝐔 orice sumă provenită din străinătate reprezintă venit impozabil în România. 𝐍𝐔 orice persoană cu domiciliul în România este, în toate împrejurările, rezidentă fiscal exclusiv în România. Iar faptul că un venit a fost impozitat în alt stat nu înseamnă automat nici că trebuie impozitat din nou în România, nici că nu mai există nicio obligație declarativă aici.

𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑒𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐷𝐺𝑅𝐹𝑃 𝐶𝑙𝑢𝑗-𝑁𝑎𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝐴𝐽𝐹𝑃 𝐶𝑙𝑢𝑗 𝑖̂𝑛 𝑖𝑢𝑛𝑖𝑒 2026 – „𝑆𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑧𝑖𝑐𝑒” – 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑥𝑡. 𝐸𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑟𝑡. 7, 59 𝑠̦𝑖 230 𝑑𝑖𝑛 𝐶𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙, 𝑎 𝑂𝑀𝐹𝑃 𝑛𝑟. 1099/2016 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑑𝑢𝑏𝑙𝑒𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑖.

Din perspectiva consultantului fiscal, problema acestor dosare nu este, de regulă, calculul matematic al impozitului. Riscul real este să pornim de la o premisă juridică greșită.

Înainte de completarea unei declarații sau de plata unei decizii, trebuie clarificate patru întrebări: 𝑈𝑛𝑑𝑒 𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎̆ 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙 𝑖̂𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡? 𝐶𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎, 𝑗𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐 𝑠̦𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙, 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡𝑎̆? 𝐶𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒𝑧𝑒 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙? 𝐶𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑙𝑎̆𝑡𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑎̆𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑒 𝑒𝑣𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑢𝑏𝑙𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒?

❇️ fiscală este punctul de plecare
👉 Regula de bază este clară:
• rezidentul fiscal român poate fi impozitat pentru veniturile obținute din orice sursă, inclusiv din străinătate;
• nerezidentul este impozabil în România, în principiu, numai pentru veniturile din surse românești.
👉 De aceea, analiza nu trebuie să înceapă cu extrasul bancar sau cu suma comunicată de ANAF, ci cu rezidența fiscală.
👉 În practică, domiciliul din actul de identitate este frecvent tratat ca dovadă suficientă a rezidenței române. Nu este întotdeauna așa.
👉 Rezidența nu poate fi stabilită exclusiv prin raportare la: CNP; domiciliul formal; cetățenia română; existența unui cont sau a unei proprietăți în România; nedepunerea chestionarului de plecare; faptul că informația a fost transmisă ANAF de un alt stat.
👉 Aceste elemente trebuie analizate împreună cu situația personală și economică reală.

❇️ Ce analizează ghidul?
👉 Codul fiscal are în vedere, în esență: domiciliul în România; centrul intereselor vitale; prezența de peste 183 de zile; situația cetățeanului român aflat în misiune externă pentru statul român.
👉 Dintre acestea, centrul intereselor vitale este adesea esențial. Se analizează unde se află: familia; locuința familială; activitatea profesională; sursa principală a veniturilor; proprietățile și investițiile; conturile și interesele economice.
👉 Niciun element nu este singur decisiv. Analiza se face în ansamblu.
👉 În practică, o persoană poate păstra domiciliul în România, dar să își fi mutat efectiv familia, locuința și activitatea într-un alt stat sau poate lucra temporar în străinătate, în timp ce familia, locuința și centrul real al vieții sale rămân în România.

❇️ Regula celor #183 de zile nu trebuie aplicată mecanic
👉Se cumulează perioadele de prezență fizică într-un interval glisant de 12 luni consecutive.
👉Depășirea pragului de 183 de zile nu atribuie automat rezidența română atunci când persoana dovedește rezidența într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. În această situație se aplică regulile convenționale de departajare.
👉Simpla absență din România pentru mai mult de 183 de zile nu înseamnă automat pierderea rezidenței române.
👉Numărul de zile trebuie corelat cu locuința permanentă, centrul intereselor vitale și convenția aplicabilă.

❇️ permanentă nu înseamnă doar proprietate
👉În sens fiscal, o locuință permanentă este o locuință aflată la dispoziția persoanei în mod continuu. Poate fi: deținută în proprietate; închiriată; pusă permanent la dispoziția persoanei sau familiei.
👉Un apartament păstrat gol, dar disponibil oricând, poate continua să reprezinte locuință permanentă.
👉În sens invers, simpla deținere a unui imobil în România nu înseamnă automat că acolo se află centrul vieții persoanei.

❇️ Ce se întâmplă dacă persoana este în două state?
👉Dacă legislațiile interne ale ambelor state consideră persoana rezidentă, convenția de evitare a dublei impuneri aplică succesiv criteriile: 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡𝑎̆ → 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑖𝑡𝑎𝑙𝑒 → 𝑠̦𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑜𝑏𝑖𝑠̦𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎̆ → 𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑛𝑖𝑒 → 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑢𝑙 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒.
👉Ordinea este importantă. Nu se alege criteriul cel mai convenabil.
👉Documentul central este certificatul de rezidență fiscală, valabil pentru anul sau perioada analizată. Un certificat emis pentru 2026 nu dovedește, prin el însuși, rezidența fiscală din 2021. De aceea, rezidența trebuie verificată pentru fiecare an separat.

❇️ la plecare și la sosire
👉Pentru plecarea din România pe perioade ce depășesc 183 de zile, chestionarul se depune cu 30 de zile înainte de plecare.
👉Pentru sosirea în România, nerezidentul care depășește 183 de zile depune chestionarul în termen de 30 de zile de la împlinirea pragului.
👉În practică, multe persoane au plecat fără să depună chestionarul. Aici consider esențial să delimităm:
nerespectarea unei obligații procedurale de existența obligației materiale de plată a impozitului asupra venitului mondial.
👉Nedepunerea chestionarului poate atrage consecințe și lasă situația neclarificată, dar nu transformă automat toate veniturile externe în venituri impozabile în România.
👉Rezidența trebuie reconstruită, pentru fiecare an, pe baza documentelor.

❇️ Nu orice sumă din străinătate este venit
👉Informațiile deținute de ANAF pot privi conturi, solduri, dobânzi, dividende, salarii, investiții sau alte venituri raportabile, dar aceste informații nu stabilesc, singure: natura juridică a sumei; statul cu drept de impunere; impozitul deja plătit; tratamentul fiscal final în România.
👉O încasare poate fi salariu sau dividend, dar poate reprezenta și: transfer între conturile proprii; restituirea unui împrumut; donație; moștenire; rambursarea unei cheltuieli; vânzarea unui bun; despăgubire.
👉Existența unei încasări nu este sinonimă cu existența unui venit impozabil. Din experiența profesională, unul dintre cele mai mari riscuri este ca persoana să vadă suma indicată de ANAF și să o înscrie automat în Declarația unică.
👉O declarație depusă fără calificarea juridică a sumei poate transforma, de exemplu, un transfer între conturi proprii într-un pretins venit sau prețul integral al unei vânzări într-un câștig impozabil.

❇️ Nici din străinătate nu se tratează uniform
👉Tratamentul fiscal depinde de: rezidența persoanei; locul unde munca este prestată efectiv; durata prezenței; rezidența angajatorului; convenția aplicabilă; regulile privind contribuțiile sociale.
👉„Salariu din străinătate” poate însemna situații fiscale complet diferite: persoană mutată efectiv în alt stat, detașare temporară, activitate prestată din România pentru un angajator străin sau activitate desfășurată în mai multe state.

❇️ Impozitul în străinătate nu trebuie ignorat
👉Dacă România are drept de impunere, intervine convenția de evitare a dublei impuneri. În funcție de aceasta, se poate aplica:
𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙 – impozitul extern se scade, în limitele legii, din impozitul român aferent aceluiași venit;
𝑠𝑐𝑢𝑡𝑖𝑟𝑒𝑎 – România nu mai impozitează venitul, în condițiile convenției.
👉Important: plata impozitului în străinătate nu elimină întotdeauna obligația de declarare în România, chiar dacă, în final, nu mai rezultă impozit suplimentar.

❇️ Dacă există deja o de impunere din oficiu
👉Decizia reprezintă o estimare pe baza informațiilor disponibile ANAF la acel moment. Nu înseamnă că organul fiscal deține, în toate cazurile: toate documentele contribuabilului; certificatul de rezidență; explicația fiecărei sume; dovada impozitului plătit în străinătate; toate elementele necesare aplicării convenției.
👉Din perspectiva mea profesională, cele două reacții extreme sunt la fel de riscante: plata imediată fără analiză și ignorarea actului până la expirarea termenelor.
👉La primirea deciziei trebuie verificate: data comunicării; anul și categoria de venit; baza de impunere; rezidența fiscală; natura reală a sumei; convenția aplicabilă; impozitul achitat în străinătate.
👉Ordinea corectă este: 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ → 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 → 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒 → 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑒 → 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑛 → 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 → 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑢𝑟𝑎̆. Nu invers.

❇️ termene care nu trebuie pierdute
👉 60 de zile de la comunicarea deciziei – pentru depunerea declarației aferente obligației stabilite din oficiu. Dacă declarația este depusă în termen, organul fiscal anulează decizia de impunere din oficiu. Acest termen este o oportunitate procedurală, nu o invitație la declarare automată.
👉 45 de zile de la comunicare – termenul de contestare a deciziei.
Declarația și contestația au roluri diferite și, în funcție de situație, poate fi necesară protejarea ambelor termene.

❇️ Concluzia mea
👉Actualele verificări ANAF nu trebuie tratate nici cu panică, nici cu superficialitate.
👉Faptul că ANAF deține informații despre un cont, un venit sau o sumă provenită din străinătate reprezintă punctul de pornire al analizei, nu concluzia acesteia.
👉Cele mai mari riscuri apar atunci când: domiciliul formal este confundat cu rezidența fiscală; regula celor 183 de zile este aplicată mecanic; nedepunerea chestionarului este tratată ca dovadă automată a impozitării venitului mondial; informația bancară este confundată cu venitul impozabil; convenția este analizată abia după calcularea impozitului; decizia este achitată fără verificare; termenele sunt lăsate să expire.
👉Nu orice sumă din străinătate este impozabilă în România. Dar nici plata impozitului într-un alt stat nu exclude automat obligația de declarare. Diferența o fac analiza juridică, documentele și respectarea termenelor.

𝐔𝐧 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢. 𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐢, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐧 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭.

Link util: https://static.anaf.ro/static/10/Cluj/cj_rezidentaPF_18iun2026.pdf.

Oana Luca